ATENTIE !

Toate postarile de pe acest blog sunt cumva interconectate. Inainte de a eticheta sau critica vreo afirmatie aparent radicala, cititi si prin arhiva, pentru a obtine o viziune de ansamblu a mesajului general.

vineri, 3 iunie 2011

Despre Lovecraft, sau o mentalitate spirituala contemporana, din secolul 20

Cu jumatate de secol inaintea lui Eric Von Daniken si a altor cercetatori adepti ai teoriei vizitarii Pamantului de catre alte fiinte inteligente, un scriitor aproape necunoscut , un “geniu pustiu” al literaturii americane, isi petrecea timpul tranformand cosmarurile ciudate pe care le avea,( asa cum declara in scrisori, aproape in fiecare noapte ) in nuvele fantastice. Acest autor, recunoscut mult mai tarziu drept unul din  initiatorii genului S.F. , se numea H. P. Lovecraft.
Nascut in 1890 in Provence, un orasel american retras, Lovecraft incepe sa fie absorbit inca de la 8 ani de mitologie, povestiri horror gen E. A Poe , dar si stiinte precum astronomie sau chimie, pentru ca la 15 ani sa inceapa sa-si scrie primele nuvele. Datorita precocitatii intelectuale si intereselor in domenii variate, Lovecraft a fost comparat de multe ori cu Eliade, asa cum o face si Traian Fiintescu, in prefata romanului Demoni si Miracole: “Ambii se disting printr-un enciclopedism precoce, ca si printr-o ciudata pasiune culturala, impartita intre doua domenii aparent antagonice, ireductibile, intre fantastic, mit, alchimie, literatura si pozitiv, stiintific. Ambii sunt devorati inca din adolescenta de ceea de Eliade avea sa numeasca , de obsesia acumularii - chiar cantitative - a cat mai multe si chiar cat mai disparate cunostinte si de preocuparea de a se dezvolta spiritual. Ambii se retrag intr-un soi de arca a lui Noe culturala, intr-un spatiu sacru prielnic cunoasterii interioare. Insa comparatie se opreste aici, pentru ca Eliade se deschide firesc spre lume, in timp ce Lovecraft se inchide nefiresc in acest univers al claustrarii. “
Avem deci de-a face nu doar c-o persoana obsedata de cunoastere, ci si neadaptata, care se simte straina de societatea si timpul in care s-a nascut, si care se refugiaza in vise , carti si natura. Dar revenind la tema acestui articol, ce e cel mai intresant in legatura cu Lovecraft, dincolo de personalitatea sa excentrica, sunt ideile sale, total avantgardiste pentru inceputul secolului 20 si chiar si pentru mai tarziu, cand miturile incep sa nu mai para doar povesti si sa fie sustinute de dovezi arheologice.
Un mic fragment din Dincolo de poarta  cheii de argint, una din nuvelele din care s-a constituit mai tarziu romanul Demoni si Miracole, in care personajul principal,dupa ce face o calatorie si se trezeste cu constiinta sa umana intr-o fiinta insectoida de pe o planeta indepartata, reuseste sa gaseasca o cale de intoarcere spre Pamant : “Vazu planetele Kyrnath si Yuggoth, aflate la extremitatile lumii solare, trecu pe langa Neptun si zari diabolicele ciuperci albicioase ce manjesc suprafata acestei planete. Privind de aproape pacla de pe Jupiter, intra in posesia unui secret de neimpartasit, vazu oroarea ce popula unul din satelitii acestei planete si contempla ruinele ciclopice ce se etalau pe discul rumen al lui Marte”
Bogata imaginatie pentru o perioada in care oamenii inca nu visau sa calatoreasca macar pana pe Luna, si abia reuseau sa cunoasca prin telescoape sistemul nostru solar,  as adauga…

 De altfel, Lovecraft declara : “ Toate povestirile mele , oricat de eterogene ar parea, se bazeaza pe o credinta legendara fundamentala, care este aceea ca lumea noastra a fost locuita la un moment-dat de alte rase care, intrucat practicau magia neagra, au fost deposedate de puterea lor si expulzate, dar traiesc undeva in exterior, gata mereu sa reintre in posesia Pamantului.”  In plus, nuvelele sale vorbesc despre existenta mai multor corpuri fizice  corespondente aceluiasi spirit, manifestandu-se in paralel in diverse sisteme solare si dimensiuni , si de entitati stravechi, ne-fizice, care uneori au rol de ghid in calatoriile oamenilor spre alte lumi.

Concluzii, prefer sa nu adaug acestei mici prezentari, mai bine las pe fiecare sa le traga pe ale sale.

vineri, 6 mai 2011

Crematory - Revolution


They'll never stop our will to live
free from pain and fear
they cannot bring us down
all your gird
go out and justify the revolution

The beginning of the age - to start revolution
now break and leave their cage - time for revolution
take those traitors away from us - and start revolution
giving back belief and trust - so live the revolution

This reign of fear built of not ending empty promises
strange liars old betrayers because they've failed the aim
there is just one world we live in - justify the revolution

Teaching mankind to fight each other (never again)
but would you like to kill your brother?
never - never again

The beginning of the age - to start revolution
now break and leave their cage - time for revolution
take those traitors away from us - and start revolution
giving back belief and trust - so live the revolution

It's time for - so start a - and live the - revolution
it's time for - so start a - and live the - revolution

More lyrics: http://www.lyricsmania.com/revolution_lyrics_crematory.html
All about Crematory: http://www.musictory.com/music/Crematory

marți, 19 aprilie 2011

Din traditiile antice - Sarbatoarea invierii lui Attis

Sa incep cu prezentarea religiei in cauza si a legendei lui Attis, pentru cei care nu sunt in tema. De origine frigiana si introdus mai tarziu in Roma, cultul lui Attis este legat de adorarea  zeitei  Cybele, supranumita si Marea Mama, stapana atotputernica , guvernand asupra a tot ce exista (al naibii concidenta ca aceleasi atribute le are si dumnezeul crestin, nu?) Ei bine, Attis era iubitul lui Cybele, un pastor nascut de o nimfa care ramasese insarcinata prin intermediul spiritului divinitatii universale, manifestat printr-o migdala , si care la un moment dat, dupa ce intai se castreaza frustrat de sexualitatea lui, moare si e inviat dupa cateva zile de Cybele. Interesant, nu? Fecundare nenaturala si origine semi-divina, pastor, inviere...

Dar sa vedem cum exact se desfasura sarbatoarea mortii si invierii lui Attis care fusese adoptata si in Imperiul Roman din ordinul imparatului Claudiu si avea loc intre 15 si 25 martie.

In 15, un cortegiu de canofori sau purtatori de trestie anuntau sarbatoarea: comenmorau, se crede, descoperirea de catre Cybele a lui Attis , care, copil fiind, fusese lepadat pe malurile Sangarius-ului, marele fluviu al Frigiei. Apoi, arhiereul sacrifica un taur de sase ani pentru asigurarea fertilitatii campurilor, ceremonie fiind presupusa a fi la origini o arhaica sarbatoare agrara. Dupa sase zile de castitate si abstinenta, la echinoctiu, incepea adevarata activitate: un pin era doborat si transportat in templul din Palaatin de o confrerie ce datora acestui lucru numele de dendrofori (purtatori de arbori) . Pinul, ca un cadavru, infasurat in fasii de lana si ornat cu ghirlande de violete, il reprezenta pe Attis mort: acesta nu era la inceput decat spiritul plantelor, si un foarte vechi rit al taranilor frigieni se perpetua, in apropierea palatului Cezarilor, in onorurile acordate acestui <>. Urmatoarea zi era una de doliu, fidelii postind si lamentandu-se langa trupul zeului. Data de 24 aduce in calendar numele semnificativ de Sanguis. Poate fi recunoscuta aici celebrarea funeraliilor lui Attis, prin care se linisteau sufletele mortilor prin libatii de sange, ca pentru un muritor obisnuit. Preotii, amestecand strigatele lor stridente cu sunetul agresiv al flautelor, se flagelau, isi crestau carnea, iar neofitii, ajunsi in culmea freneziei, savarseau, insensibili la durere, cu ajutorul unei pietre ascutite, sacrificiul suprem al virilitatii. Dupa un post mai strict, urma o veghe misterioasa (Pannychis), incepeau tanguirile funebre pentru zeul defunct, pana in momentul in care preotul anunta invierea sa asteptata. Se trecea atunci brusc de la crizele de disperare la o jubilatie deliranta: erau "Hilarii"- le din 25 martie. (...)
Dupa douazeci si patru  de ore de odihna necesara (Requietio) , sarbatorile se terminau , in 27, printr-o procesiune triumfala care-si desfasura fastul pe strazile si campiile Romei. Insotita de cler, preoti, eunuci , autoritati publice, garzi inarmate, muzicieni si o multime imensa, statuia de argint a Cybelei, sub o ploaie de flori, era condusa pe un car solemn pana la ruinele din Almo, unde, urmand un rit foarte raspandit pentru obtinerea ploii, era imbaiata si purificata (Lavatio).
Franz cumont -  Religiile orientale in paganismul roman , Ed Herald, Bucuresti, 2008

Hm...flagelare? Traditionala sacrificare a unui anume tip de animal ? Ofrande de flori? Statuie feminina impodobita si  purtata pe strazi?... Oare unde am mai vazut asta? Ah, da, cred ca fix in ritualurile crestine, mai ales cele catolice, unde Fecioara Maria este tratata ca o zeitate. Apropo, ca o explicatie despre originile reale ale acestei atitudini perpetuata azi in mod inconstient de catre crestini, va recomand :



Cat despre cum plimba actualii locuitori ai Romei noul lor subiect de adoratie, vedeti aici:


Alte curiozitati pentru cultura generala:
- castrarea in numele lui Iisus , cu scopul eliberarii de tentatiile sexuale, era practicata de unii asceti in primele secole ale crestinismului;
- nenumarate statui pagane din diverse culte ale antichitatii erau considerate facatoare de minuni si oamenii mergeau la temple in pelerinaj pentru a se vindeca de boli si a primi binecuvantare.

Urmeaza sa  prezint pe viitor si cultele celorlalti zei sau semizei pagani care au murit si au fost inviati ; pana atunci va doresc sarbatori fericite :) 

vineri, 8 aprilie 2011

Cand vulpea n-ajunge la struguri...creeaza doctrine

Ca oamenii cauta sa gaseasca  scuze pentru esecurile lor, nu e o afirmatie care sa mire pe cineva. Nici macar faptul ca, asa cum spune proverbul cu vulpea, avem tendinta sa declaram inutile lucrurile pe care nu le-am putut obtine. Si pana la urma, e o chestiune de libertate personala sa alegi ce iti e util si ce nu si chiar ce atitudine sa adopti ca sa faci fata esecului....

Dar atunci cand esecul unui individ se transforma intr-o doctrina pe care incearca sa le-o impuna si altora? Cum ar fi :

- un barbat care are probleme in a relationa eficient cu sexul opus, va incepe sa considere femeile inferioare si sa promoveze aceste idei printre prietenii sai;

- o persoana care nu a avut curajul sa incerce sa-si castige existenta prin activitati independente , va pretinde si copiilor sa isi gaseasca un serviciu "sigur" in defavoarea dezvoltarii talentelor lor artistice sau de alta natura;

- unele femei care datorita mediului au fost nevoite sa se casatoreasca foarte devreme si sa devina casnice se vor revolta impotriva independentei si vor impune copiilor lor exemplul personal de model familial sub pretexte de moralitate;

- un individ cu tendinte antisociale care nu se poate adapta la mediul social in care traieste va incepe sa promoveze o ideologie anarhista, afirmand ca o societate armonioasa este o utopie;

- cineva care are probleme in a-si controla impulsurile erotice si nu poate rezista intr-o relatie stabila, ar putea  sa-si gaseasca scuza,  prezentand ca singura cale viabila, o viata sentimentala si sexuala "diversa".

- o natiune inferiorizata de statele vecine se va agata de originea stramosilor sai si va incepe o propaganda de prezentare a acestora ca fiind superiori stramosilor altor popoare;

- persoanele lipsite de incredere in propriile forte se vor agata de idei religioase pe care le vor prezenta tuturor ca adevar suprem;

- persoanele care au fost candva pacalite de o doctrina religioasa, din contra, ar putea sa se transforme in niste atei extremisti care sa ia in bataie de joc orice idee de alta natura decat materialista.


Probabil una din primele mele experiente cu acest tip de reactii am avut-o in adolescenta, cu niste tineri neo-nazisti. Povestea lor? Inferiorizati de bandele de tigani din cartiere (erau tocmai anii in care fenomenul manelelor incepea sa ia amploare), in perioada de cautare a unei individualitati, au ajuns sa se agate de doctrina nazista si legionara, care prezenta rasa alba drept superioara, rasa in care se includeau si ei, evident ...Nu cred ca mai e nevoie de alte explicatii. Si totusi acestia reuseau sa-si tina parerile pentru ei, intr-un grup restrans, spre deosebire de situatiile urmatoare pe care vreau sa le prezint.

Exemplu, cazul acelor "guru" care ajung sa stranga in jurul lor o multime de tineri naivi, impresionati de povestea de viata si coerenta cu care acestia isi expun filosofia aparent fara contradictii. S-a intrebat insa cineva de ce acesti lideri spirituali nu reusesc sa-si vada in mod discret de revelatiile lor si simt nevoia de public, fiindca altfel chiar nu pot sa-l numesc si in mai toate cazurile, invatatura lor vine la pachet cu cuceriri sexuale sau beneficii materiale?

Ei bine, de aici intram pe terenul periculos, daca nu in toate cazurile, al psihopatologiei umane, atunci al manipularii sociale.


Uite cum cred eu ca functioneaza toata treaba, psihologic vorbind. Nevoia de apreciere este o caracteristica indispensabila omului, care la unii e satisfacuta mai usor, datorita familiei, reusitelor profesionale etc. Exista insa persoane care  au o nevoie de apreciere exagerata, poate din cauza structurii lor psihice innascute, poate din cauza unor experiente din trecut in urma carora au capatat complexe. In timp ce o parte din cei mentionati in categoria din urma reusesc in timp sa constientizeze problema si sa o rezolve, la altii ea se ascunde in subconstient, dand impulsuri si comportamente specifice. O caracteristica ar fi faptul ca admiratia e pentru ei ca un drog; nu conteaza cat au primit la un moment-dat, vor avea nevoie frecvent de dovezi ale efectelor pe care ideile raspandite de ei le au asupra celor din jur, posibil din cauza ca undeva in interiorul lor persista vag o lipsa de incredere in sine, o indoiala ca adevarurile sale nu sunt decat construite. Nimic nu e mai linistitor in legatura cu o un statut sau o atitudine decat sa primeasca confirmarea veridicitatii din privirile si vorbele a mase intregi de oameni....




Un alt comportament pe care l-am tot observat e acela al practicantilor spirituali "ratati" si prin ratati nu ma refer la conditia lor sociala sau personala, ci doar la rezultatele tentativelor lor de a obtine rezultate pe o anumita cale. Am observat de altfel ca este deja un fenomen raspandit care urmeaza tiparul urmator, ca exemplu : o persoana crescuta intr-o familie crestina, nesigura pe sine, care la un moment-dat a incercat sa se individualizeze prin a apela la practici oculte (yoga a, wicca, orice care s-o faca speciala. Cand aceste practici au dat gres... ce e de facut? Sa recunosti ca n-ai avut destula vointa sau disciplina interioara ? Nu... hai mai bine sa te intorci "cu umilinta" la crestinism, si evident nu in mod discret si sincer, ci cu surle si trambite, dand interviuri, povestind afectat oricarui e dispus sa asculte despre drumul gresit pe care ai apucat-o candva si despre singura cale spirituala reala care e crestinismul. Mai exact, hai ca de-acum incolo sa nu mai depui tu personal nici un efort, lasa ca il declari pe Christos ca singurul care te poate salva daca petreci destul timp in rugaciune si gata, ti-ai luat de pe umeri orice responsabilitate, ba mai mult, primesti si acel status special in ochii celorlati, statut care cu practicile yoga sau de alt tip nu ti-a iesit indeajuns de bine... si evident, te vei ruga pentru orice ratacit lovit de "sminteala" care dupa toate sfaturile tale va cuteza sa mai incerce acolo unde tu ai dat-o in bara. Unii ar numi asta Ego mascat...  

Repet, acesta e un exemplu, nu toti ajung la crestinism, unii in schimb o dau in doctrine de "trait in prezent" si dat frau liber oricaror porniri egoiste, cu justificarea ca e corect sa facem doar ce simtim si ce ne produce placere.

Cam atat am avut de spus, in concluzie, atentie la cei care incearca intr-un mod cam dubios sa va recruteze  la  vreo ideologie anume si la cei care confunda cu adevaruri universal valabile, schemele care functioneaza in situatia lor.

Atasez aici prima parte la un documentar despre viata lui Charles Manson, cine e interesat sa le vada pe toate le poate gasi pe youtube tot acolo.

joi, 17 martie 2011

Farmacia din propria bucatarie

Am promis ca o sa ma ocup putin de plantele medicinale folosite in gastronomie, asa ca mi-am facut in sfarsit timp sa scriu cateva lucruri  care sper sa fie de ajutor celor care prefera sa isi ia sanatatea in propriile maini si care dau importanta la ceea ce consuma.

Cum banuiesc ca bine stiti, e mult mai usor sa previi decat sa tratezi o boala; ei bine, aici intervine alimentatia echilibrata si , as adauga eu, consumul de plante si mirodenii cu efecte terapeutice. De exemplu, consumul ocazional de rozmarin regleaza circulatia sanguina, stimuleaza irigarea cu sange a extremitatilor si parului, inclusiv are efecte anti-depresive. Alt exemplu : cuisoarele contin substante cu efect analgezic si sunt un dezinfectant puternic, incetinind chiar ritmul de alterare al alimentelor in care sunt adaugate.

 Nu are rost acum sa insir toate mirodeniile pe care le cunosc, din moment ce surse de informare se gasesc in ziua de azi din plin, unde vreau sa ajung e ca.... desi unele din comdimente sunt mai exotice si nu pot fi procurate decat din magazine, altele sunt extrem de usor de cultivat chiar in casa. Si ma refer aici nu numai la  plantatul in gradina, chiar si in  apartamente, nu e nevoie decat de un mic pervaz unde sa incapa cateva ghivece si gata, ai propria rezerva proaspata de sanatate... Plus ca spre deosebire de plantele uscate din magazine, macar ai garantia ca nu sunt crescute in medii poluate sau recoltate necorespunzator.

De unde se pot procura? Variantele ar fi doua, cel putin cele la care am apelat eu : ghivece cu plantute care se gasesc ori prin hipermarketuri, sau magazine specializate in plante, sau seminte ( la plic sau colectate direct din natura). Ca si in cazul informatiilor despre proprietatile plantelor, de asemenea, si despre cultivarea lor exista sute de surse de informare, de la bloguri la carti in toate librariile, plus ca nu e nevoie sa ai studii de agronomie ca sa ingrijesti cateva specii de plante la ghiveci. Mai multe, nu cred ca ar mai fi de spus, mai adaug doar o poza cu tufa mea personala de salvie si am incheiat :)

vineri, 11 februarie 2011

Problema produselor medicinale naturiste in cadrul Codex Alimentarius

Cum din nou bantuie pe net un articol cu tenta terifianta despre viitorul fara plante medicinale (la fel ca si in celelalte cazuri, tot un articol copiat de sute de ori si plimbat din blog in blog), m-am gandit ca ar fi cazut sa intervin si eu din nou , macar un pic, cat sa va fac sa va puneti cateva semne de intrebare inainte sa va panicati, daca nu ati facut-o deja .

Deci uite cum stau lucrurile de fapt : legea care cica va interzice plantele medicinale a aparut in UE inca din 2004, urmand ca pana in 2011, toate companiile producatoare de (atentie ! ) produse medicinale din plante sa aiba timp sa obtina aprobari pentru produsele lor si sa isi modeleze tipul de productie conform standardelor europene. NU s-a pus nici o clipa problema interzicerii plantelor pur si simplu, ci a controlarii produselor care sunt comercializate drept remedii medicale.

Astfel, daca o companie de ceaiuri vrea sa vanda pliculete de tei pe post de ceai aromatic, nu vad sa fie nici o problema, atata timp cat nu pune pe cutie cum ca trateaza vreo boala sau are nu stiu ce efecte miraculoase. De asemenea, legat de aprobarea plantelor care sa fie considerate medicinale, se pare ca principala conditie este ca plantele sa fie folosite in mod traditonal de cel putin 30 de ani in afara UE. Pai, daca luam de exemplu musetelul, utilitatea lui e recunoscuta de peste sute de ani, asa ca nici nu se pune problema sa nu fie aprobat ca planta medicinala.

Mai dificil va fi in cazul plantelor mai putin populare, care vor necesita studii costisitoare pentru a se determina compusii activi din ele, si aici va pot da o gramada de exemple de plante de care nici n-auzisem pana acum vreun an , plante care se gasesc in magazinele naturiste si care au scris e eticheta ca vindeca tot felul de boli .

Si apropo de vindecat, poate ar trebui sa stiti ca efectul terapeutic al plantelor este cumulativ, o planta echilibreaza si previne o boala in timp mai degraba decat sa actioneze pe loc. Deci ma scuzati daca m-as indoi profund ca unui individ care toata viata a mancat numai fast-food si alte mancaruri super-prelucrate,evitand produsele vegetale, sa i se vindece miraculos o infectie sau o dereglare organica dupa numai 3-4 cani de ceai din vreun magazin naturist.

Acum, fiti un pic sinceri cu voi, cei care sunteti foarte panicati de aplicarea legii privind plantele medicinale: cat de mult foloseati ceaiuri inainte de anii trecuti, de cand a inceput isteria cu posibila lor interzicere? Fiindca  asta e natura umana, in momentul in care ceva e susceptibil sa fie interzis, devine brusc mai valoros (ca or fi avand aia un motiv sa-l interzica, nu? )

Concluzia mea : daca vreti o viata sanatoasa, faceti miscare,consumati multe vegetale, adaugati condimente in mancare (o sa revin cu un articol despre proprietatile lor in curand  ) si consumati regulat ceaiuri, fiindca va asigur ca veti putea avea acces la plante si pe viitor, desi e posibil ca unele companii mici de productie  sa dispara sau sa fie inghitite de cele mari. E la indemana oricui sa faca un drum nu la padure ci chiar la periferia oraselor si sa culeaga de pe camp si din copaci plante pe care sa si le usuce acasa, plus ca vor fi destui tarani prin piete cu manuchiuri de coada-soricelului, cimbru si altele...

Iata si cateva linkuri utile pentru cei care chiar vor sa se informeze si sa nu mai pice la zvonurile distorsionate din jur.
Intai, sursa de unde un oarecare romanas a tradus articolul pricinuitor de panica:
http://www.ktradionetwork.com/tag/thmpd/

Si acum, cateva surse mai oficiale, despre cum se va aplica de fapt noua lege si chiar si cum se poate scapa de ea:

http://www.herbalsciencesinternational.com/productssimple10.html

http://www.functionalingredientsmag.com/article/European-Regs/thmpd-registration-may-be-unnecessary.aspx

http://www.consumersforhealthchoice.com/index.php?Itemid=3&id=87&option=com_content&task=view

http://en.wikipedia.org/wiki/European_Directive_on_Traditional_Herbal_Medicinal_Products

marți, 4 ianuarie 2011

Neptun si Romania

Nu obisnuiesc sa preiau articolele altora, dar iata ceva care merita sa fie dat mai departe, dupa parerea mea: 
Ramanem cu Neptun
[publicat in Astrolight- Editia I   http://www.astrolight.ro/2010/12/15/ramanem-cu-neptun]
Suntem, totusi, copiii lui Neptun. Indisciplinati, talentati, sufletisti, mioritici, visand la ceva ce nu putem defini, dar stim ca exista. “Lasa, ca o sa vedeti voi…” – o sintagma ce ne defineste, adanc implementata in motorasele ascunse ale fiintei noastre.
Dincolo de “o tara sub semnul Varsatorului”, “integrare europeana”, “modelul german” s.a.m.d., se afla ceva ce nimeni nu a putut sa inteleaga sau sa integreze intr-un tipar. Si aceasta poate fi salvarea noastra, ca natiune.
***
Ramanand pe teritoriul astrologiei, remarc faptul ca se discuta tot mai des, in ultimul timp, despre posibila schimbare a datei de nastere. De o Romanie Noua, a carei astrograma sa o fixam noi, ca sa fie mai bine.
Ce gandire puerila! Crede, oare, cineva ca astrograma Romaniei de la 1859 este rezultatul unui moment? Ca se putea alege, schimba ora sau ziua? Astrograma unei tari, la fel ca si astrograma unei fiinte este rezultatul final al unei istorii. Ea se compune dintr-un constient, care este varful de lance si un subconstient, (personal sau colectiv), o suma vectoriala a tot ceea ce s-a gandit, s-a facut, a fost.
Inca nu am reusit sa potentam la maximum harta astrala a Ro de la 1859. Mai este de lucru, pana la o posibila schimbare.
***
Vorbim de conspiratii mondiale, de organizatii ascunse, de masonerii care nu stiu ce ne fac si care ne vaneaza in vederea decimarii, conspiratia Coca-Cola, Codex Alimentarus, asaltul industriei farmaceutice si-alte grozavii. Aici vreau sa ating doua aspecte:
1. ne vaitam, dar stam in continuare in fata televizorului si bem coca-cola. Nu facem nimic, dar ne plangem tot timpul, iar apoi ne uitam la stirile care ne alimenteaza aceasta frica. Imprastiem pe net tot felul de texte volante cu “ne omoaraaa! sariti!”, fara sa verificam sursa si sa incercam sa vedem unde este adevarul.
Opriti-va! Verificati, urmariti stiri decente sau altceva si mancati lucruri sanatoase, inca disponibile peste tot. Igienizati-va viata, mintea, inima.
2. daca exista mari conspiratii mondiale impotriva noastra , la fel exista organizatii foarte puternice care lupta din umbra, care construiesc, care aduc lumina. Nu se cunosc, nu apar in presa, n-o sa le vedeti la ProTV, dar au o calitate exceptionala – lucreaza! Si lucreaza bine, nu va temeti!
***
Revenind la Neptun. Orice-am face, daca vorbim despre Romania, trebuie luata in considerare pozitia lui Neptun dominant, chiar pe Mijlocul Cerului. O pozitie de forta, dupa parerea mea, indestructibila. Insa un alt fel de forta… Si anume aceea a altfel-ului, a altceva-ului, a translatiei prin creatie. Credinta vine la pachet cu toate acestea.
Natura fundamentala a omului este acea de Creator. Restul sunt consecinte sau sisteme-suport. In momentul in care incetam sa cream, exista un automatism natural, numit popular “moarte” si stiintific “entropie” care pur si simplu demonteaza jucaria, pentru a ne permite sa facem ceva nou. Distrugerea vine, indiscutabil, din lenea noastra.
Neptun, deci: o invitatie la anormal. La paranormal, daca vreti. Pentru cei care doresc sa traiasca in normalitatea secolului XX, ii invit sa se stabilieasca in Germania. Nu mai e nimic de inventat, de creat, de schimbat – totul e normal. Un normal dulce, ca un drum linistit spre moarte.
Statul actual, cel vizibil, oficial, de tip ProTV, nu ne mai poate invata nimic – cei care se cred la putere, de fapt, habar n-au ce sa ne mai arate. Perfectionati-va, organizati-va, invatati-i pe cei din jur lucrurile minunate pe care le-ati descoperit si pe care le stiti. Si care lucreaza!
Creati scoli, curente, cluburi, asociati-va in grupuri mici, independente. Si-atunci nici ProTv, nici Coca Cola si nici Uriasa Conspiratie nu va va afecta. Si – stati linistiti – un organism in plin proces de creatie si aspiratie catre bine poate sa manance aproape orice. Nu E-urile ne imbolnavesc, ci lipsa de aspiratie catre ceva. Neptun, adica.
O alta caracteristica a lui Neptun este aceea e invincibilitatii. Ati incercat vreodata sa va luptati cu apa? Cu marea? E imposibil. Ati incercat vreodata sa dresati un “Neptunian”? Un om beat, spre exemplu? Este lipsit de sens: il lasi sa isi faca mendrele, apoi sa se culce, si a doua zi, treaz, apelezi la constiinta lui deja dresata si il faci sa se simta vinovat.
Suntem neptunieni – inca nu ne-am descoperit vocatia, aspiratia adevarata, asa ca inca “legumim”. Asteptam. “Lasa, ca vine …”. Suntem neguvernabili, spun multi. Asta e evident – daca veniti cu retete deja aplicate, Neptun le dizolva imediat. “Fight fire with fire” zice un cantec; noi trebuie sa construim cu apa.
Orice lege tampita, gen Codex Alimentarus nu poate fi aplicata decat intr-un stat politienesc. Iar noi exact asta nu suntem. Cine va veni sa te aresteze pentru ca tu, in gradina ta, ti-ai plantat niste cartofi pe care ii mananci? Nea Georgel, politistul satului? Cred ca glumiti… Pai el nu vrea o tuica buna si-o tocanita de porc gustoasa?
Statul lucreaza impotriva noastra – asta e evident. Uriasul avantaj este acela ca aparatul de stat este atat de impotent, incat coruptia a devenit principalul nostru mijloc de aparare. Suna straniu, dar “straniu” este un cuvant Neptunian…
Asa ca nu va temeti de Neptun – el este aliatul nostru, Seful de Santier. Cautati fiecare idealul propriu, adevarul dincolo de forma, incercati sa simtiti ceea ce simtiti cu adevarat. Rezultatul este uluitor.
***
Desteapta-te, Romane, arunca telecomanda, bea niste apa, fa niste flotari, incearca sa arati mai bine, sa te faci mai frumos, si apoi apuca-te de treaba. Suntem multi care vrem chestia asta, si suntem ajutati. Atlantida e aici, din apa a plecat totul, viitorul a inceput acum.
Ramanem, in continuare, copiii lui Neptun.

miercuri, 22 decembrie 2010

Craciunul

Fiindca vreau nu vreau sunt afectata si eu de nebunia sarbatorilor de iarna , am meditat zilele astea pe tema semnificatiei si traditiior "crestine" legate de Craciun si Anul Nou. Principalele idei pe care vreau sa le exprim mai departe sunt:

- Nicaieri in Noul Testament nu apare nimic legat de Craciun ; nu se pomeneste de ziua nasterii lui Iisus (care de altfel nicaieri nu e numit Cristos, deci nici o legatura cu "Christmas" oricum ), cu atat mai putin de sarbatorirea ei in vreun fel.

- Perioada 20-30 dec corespunde atat Saturnaliilor romane, cat si sarbatorilor altor popoare pagane, precum germanicii, celtii sau chiar dacii, ca sa nu mai vorbim de faptul ca pana in primele secole B.C., fix 25 decembrie era ziua de nastere a lui Mithra, zeitate solara adusa de romani din zona Orientului. Coincidenta oare sau...musamalizare din partea Bisericii?

- Chiar si dupa ce a aparut traditia sarbatoririi Craciunului ca nastere a lui Iisus (respectiv prin sec IV-V  B.C. ) devenit intre timp si Christos , secole intregi s-au folosit doar crengute de brad, puse la fereastra, impreuna cu o lumanare mare, semnificand steaua dupa care s-au calauzit magii, iar bradul a fost folosit deoarece in Europa, era singura planta verde pe timp de iarna, care sa substituie frunzele de palmier. De asemenea, se pare ca bradul era oricum folosit in antichitate in festivitatile solstitiului de iarna. Toata nebunia cu adusul in casa a ditamai copacul  ( pe care sa-l impodobesti cat mai strident si apoi sa-l arunci dupa 2-3 sapt) a aparut mult mai tarziu, undeva prin sec 17 si a durat cam pana in sec 19 pana sa se raspandeasca peste tot, in urma snobismului si instinctului de turma, pardon, de a "fi in randul lumii".

- Mos Craciun s-a nascut in ... 1840 si este opera unui desenator american de origine germana, tot germanic fiind si personajul de unde a fost inspirat: un batran cu aspect intunecat si haine de vanator, venind din padure sa aduca copiilor atat daruri cat si nuiele in caz ca fusesera neascultatori. Daca va suna cumva cunoscut, da, acest personaj pagan la origine a devenit mai intai Mos Nicolae (Sinterklaas in germana, Santa Claus la americani  ; nu trebuie sa fii geniu ca sa-ti dai seama ca Nicolae al romanilor = Nikolaus, alias Claus ) si apoi Mos Craciun. De altfel, se pare ca suntem unul din cele mai stupide popoare, avand la momentul actual doi mosi aproape identici de sarbatorit, la distanta de 2 saptamani....

- Oricine cu mintea deschisa care a ascultat colindele traditionale isi poate da seama ca majoritatea versurilor vorbesc despre cu totul altceva decat despre cea ce ar trebui tinand cont de ceea ce se presupune ca se sarbatoreste oficial si nu e greu de ghicit ca acest fapt se datoreaza amestecului dintre ritualurile precrestine ale solstitiului cu cele crestine mai recente. Plugusorul mai ales, e clar un obicei ce tine de traditiile stravechi legate de sarbatorile agrare, respectiv de fertilitatea pamantului. La fel si Capra, Ursul, Sorcova...

- Taiatul porcului, care mie personal imi pare in acelasi timp un fel de declaratie antisemitita dar si o continuare a sacrificiilor ritualice stravechi, de asemenea nu are NICI o legatura cu nasterea divina; cam ciudat cum Fiul Dumnezeului iubirii e slavit cu sange, nu vi se pare? Personal, m-a socat atitudinea taranilor romani de a refuza sa sacrifice porcii prin electrocutare fiindca "daca nu e sange si nu se aude guitat, nu se simte ca e sarbatoare". No comment....

Stiti ce mi se pare cel mai enervant? Faptul ca desi , asa cum am aratat mai sus, aceste sarbatori sunt la origine pagane si oricum sunt sarbatorite in cel mai necrestin mod cu festine de prost gust si cu alcool cat cuprinde, cand vine vorba de munca, pe toti ii apuca religiozitatea: "vai, dar azi nu se lucreaza, ca e sarbatoare si e pacat".

Oricum, deoarece eu am vrut doar sa fac o scurta sinteza, pe ce interesati ii invit sa citeasca mai multe articole interesante pe aceeasi tema , dar cu mai multe detalii :


http://adevaruriuniversale.blogspot.com/2010/12/obiceiuri-populare-romanesti.html
http://www.lumea-copiilor.ro/enciclopedie/mos_craciun/mos_craciun.php
http://ro.wikipedia.org/wiki/Cr%C4%83ciun
http://www.zamolxis.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=67
http://ciprian.book.pro/2010/12/08/na%C8%99terea-domnului-sau-povestea-porcului/