ATENTIE !

Toate postarile de pe acest blog sunt cumva interconectate. Inainte de a eticheta sau critica vreo afirmatie aparent radicala, cititi si prin arhiva, pentru a obtine o viziune de ansamblu a mesajului general.

miercuri, 3 noiembrie 2010

Asistam la o psihoza colectiva?

Hai sa incep prin a va spune ca, pe langa constiinta individuala , ajungem datorita interactiunilor sociale sa manifestam si o constiinta sociala , definita de P. Andrei drept :
 “ o unitate de simtire si de aspiratii intre toti cei care formeaza un grup social ”  

De la acelasi autor mai aflam urmatoarele:
Astfel, la individul cufundat în multime dispare personalitatea superioara si de aceea îl vedem savarsind actiuni cu care facultatea sa de judecata nu s-ar putea împaca si pe care, desigur, constiinta sa morala le-ar condamna. Ratiunea obiectiva si puterea de inhibitie pare ca dispar în fata altor forte care-l stapanesc pe individ din moment ce face parte dintr-o multime si ii scad nivelul sau intelectual si moral. Sub influenta sugestiei colective si a contagiunii psihice, ideile si sentimentele omului se orienteaza într-o singura directie, punandu-l într-o stare de automatism sau de hipnoza, în care personalitatea sa este micsorata. Indiferent de provenienta elementelor care formeaza o multime, întrucat acestea pot apartine unor clase diferite, pot avea variate profesiuni, pot fi de sexe diferite, constiinta multimii are unele caractere tipice ale ei, care trec peste aceste deosebiri personale. In primul rand, ea este dominata de impulsivitate si de afectivitate, nu de idei.”
 (Sociologie generala, Ed. Polirom, 1997)

Si-acum, in lumina acestor informatii, hai sa intram si in fascinanta lume a psihozelor colective, care fac parte din  categoria tulburarilor psihice colective , mai exact : manifestări sociale anormale, datorate unor stari de criza economica si sociala. Iata o  succinta prezentare a prof. dr. univ. C. Enachescu:

  „Psihozele colective recunosc drept cauză frustrări colective, presiuni sociale asupra maselor, influenţa unor modele sociale negative etc. Din acest motiv, ele sunt de regulă manifestări exterioare, de factură comportamentală revendicativă, sau vindicative, legate din punct de vedere formal de frustrarea unor drepturi sociale, politice, economice, moral-religioase, etnice etc.
Un rol esenţial în geneza psihozelor colective, revine tehnicilor de manipulare prin discursul public şi prin mass-media (presă, radio, TV etc). Rolul acestora în situaţiile de criză socială este de a crea curente de opinie contradictorii, în continuă schimbare, cu caracter derutant sau chiar confuz, producând scindarea comunităţilor socioumane în zrupe adverse, fapt care duce la o stare de nesiguranţă ce poate fi împinsă până la absurd.”

In ce priveste contextul manifestarii lor:

„Psihozele colective, indiferent de epoca istorică în care sunt menţionate ca prezenţă şi manifestare, sunt expresia unei duble crize sociale : de structură politică şi de dezvoltare socială cu efect direct asupra valorilor normative socioculturale şi moral-religioase care determină, controlează şi menţin starea de echilibru social, respectiv starea de normalitate psihosocială. Orice psihoză colectivă se raportează la un eveniment social real pe care însă il percepe şi îl prelucrează într-o manieră fantasmatic-delirantă sub forma unor reprezentări colective care sunt acceptate în mod automat, ireflexiv, necritic în forma lor circulantă. Ele vor înlocui rapid, prin marea lor încărcătură emoţională, tot ceea ce reprezintă bunul--simţ, atitudinea critică, cultivând panica, nesiguranţa şi înlocuind raţiunea cu iraţionalul.”

Evident, in lucrarea autorului apare o clasificare a mai multor categorii de psihoze colective, dar o voi mentiona aici doar pe aceea care face obiectul acestui articol, si anume Psihozele idealiste:
„Acest grup de psihoze colective sunt în relaţie directă cu Supraeul colectiv. Forma şi conţinutul lor tematic reprezintă o afirmare sublimată a idealurilor maselor. Aceste psihoze se pot prezenta sub diferite aspecte:
a) idei reformatoare sociale, politice, religioase, economice ;
b) ideologii sociopolitice, filozofice etc. ;
c)  doctrine sau proiecte utopice de schimbare a lumii etc.;
d) pseudo-ştiinţe care cultivă miracolul, misterul, forţele supraumane (bioenergia, terapii nonconvenţionale, meditaţia etc).

Tematica psihozelor idealiste are un caracter predominant ideativ. Ele, din punct de vedere funcţional, au în cadrul grupului social un rol compensator, oferind, în condiţiile anomiei sociale, o soluţie la criza socială a valorilor normative ale maselor.”
(Tratat de psihopatologie, Ed. Polirom , 2005)

Cum scopul meu , deocamdata , nu este sa analizez fenomenul , ci doar sa ridic un semn de intrebare asupra evenimentelor la care asistam , va las pe voi sa vedeti daca observati in ceea ce se promoveaza mai ales prin internet, existenta elementelor enumerate de C. Enachescu ca fiind semne de comportament patologic ca reactie la criza economica si spirituala a momentului.





5 comentarii:

  1. Bravo bre,te-ai dat cu materialistii.:))Am auzit catalogari la psihologii materialisti de genul meditatia=stare catatonica autoindusa,asa ca nu ma mira orice stampila "savanta",fiindca multi il au bine pus la punct pe EU STIU.Stii,stii,dar intelegi?sau poti?Daca vremurile de schimbare in care se amesteca 6,5m de lumi,chestie fara precedent istoric de altfel,pot fii numite psihoze colective,e bun si asa,mai ales ca putini isi separa imaginea de turma din care fac parte,fie ea cit de mica si nevinovata.Insa ce te faci cu cei cu adevarat constienti,care nu se incadreaza in tiparele de masa,si nici nu pretind ca stiu ceva anume,pur si simplu isi vad de viata lor,iar viata lor este altfel decit suma conceptului colectiv psihotic?

    RăspundețiȘtergere
  2. Corinna, pentru ca recunosc eu scriu imbracand ideile in sfere de discutie, ca sa nu iti ocup prea mult spatiu, am scris parerea mea, oarecum - sigur ca da - in ultima mea postare, daca ai timp sa o citesti, fara pretentii de raspuns.. sigur ca da!!! :)
    Toate cele bune!

    RăspundețiȘtergere
  3. Adi, nu m-am "dat" cu nimeni, pur si simplu am incercat sa ofer si viziunea psiho-sociala asupra unui fenomen pe care l-am observat in ultima vreme si care nici macar nu e cel la care te referi tu! Daca mie meditatia mi se pare ok, ce voiai sa fac, sa scot cuvantul din citatul in care erau descrise caracteristicile psihozelor colective? Unde mai era obiectivitatea? De altfel, daca n-ai observat, n-am facut nici o afirmatie personala mai sus, ci doar am prezentat O PERSPECTIVA stiintifica.
    In plus,cand m-am documentat pentru acest articol, eu aveam in minte tot curentul asta salvator ce ridica in slavi originea dacica si imprastie idei cum ca Zamolxe vine sa ne ajute, si nu preocuparile spirituale ale unei categorii mai largi.

    RăspundețiȘtergere
  4. Cristiana, nu mi-ai fi ocupat oricum spatiul...O sa iti citesc articolul si , de ce nu, o sa imi spun si eu parerea.

    RăspundețiȘtergere
  5. Absolut corect!
    In ceea ce priveste fenomenele, gen spiritualistica sau dacologia, care tind sa se institutionalizeze si sa se pretinda stiinte, fara insa a folosi instrumentarul pe care il propune si il utilizeaza stiinta, exista, conform observatiilor tale, un fel de transa colectiva. Putini sunt CREATORI si formatori de opinie, in schimb, marea gloata, talpa tarii a inregimentatilor intru idee, invart niste articole de senzatie, recunoscute de ei ca adevaruri capitale si inrosesc internetul plimbandu-le de colo-colo, articole mereu aceleasi si foarte rar unele noi. Culmea e, ca virusul, pe fondul slabirii discernamantului si al lipsei de educatie si de cultura, se raspandeste foarte rapid. Nu sunt un om care sa nu fie foarte atent la fenomenul spiritualitatii dar fac deosebirea intre fenomenul spiritual si cel spiritualistic... :))

    RăspundețiȘtergere