Mult timp am trait cu impresia ca persoanele care fac parte din grupuri neconventionale (de natura sociala, religioasa etc) sunt cumva cu un pas inaintea celorlalti, deoarece au reusit sa depaseasca presiunea majoritatii si sa gandeasca altfel, sa fie mai deschisi, chiar mai toleranti. In ultimii ani insa, am inceput sa vad ca nu e chiar asa, iar o discutie avuta recent cu un prieten m-a determinat sa scriu aceste randuri, ca sa ridic unele semne de intrebare si sa imi organizez putin concluziile.
Ei bine, acesti oameni care s-au detasat de restul, alegand o cale diferita, pot cadea in urmatoarele capcane: fanatism, intoleranta, elitism. De exemplu, ca sa citez din experientele prietenului de care pomeneam mai sus: "sunt nebuni care formeaza secte in care-si beau urina si considera ca e o arta spirituala . Si daca ai ghinionul sa conversezi cu 2-3 sectari din astia, se uita la tine si zic ca esti neevoluat, ca nu esti deschis la nou "
sau :
"cunosc un cuplu care are o relatie libera; el se mai culca cu unele, ea cu altii, mai incearca si alte lucruri " (...) " nu am nici o problema cu ei, doar ca ma deranjeaza ca ei zic ca sunt incuiat, rigid ".
Interesant, nu-i asa? Aceiasi oameni care prin alegerile lor promoveaza diversitatea, se dovedesc la fel de intoleranti cand cineva prefera sa stea deoparte de valorile lor si manifesta aceeasi tendinta de a se considera "mai bun decat celalalt".
Si ajung din nou la subiectul meu "preferat" din ultima vreme: oare ce-ar face toti spiritualisticii astia dacomani care promoveaza pe unde apuca suprematia genetica si istorica a stramosilor, daca ar ajunge sa aiba putere politica? Nu cumva vor face si ei ca multi alti fanatici dinaintea lor, sa prigoneasca minoritatile de alta nationalitate sau pe cei care nu le impartasesc credinta si vor incerca sa gaseasca tapi ispasitori in persoana celor diferiti, pentru tot ce nu merge bine in tara?
Aceasi veche problema,MINTEA ORIZONTALA,creeaza separari si separatii,mintea formei nu este si mintea sufletului,si de fapt este un egregor colectiv,multi nu gindesc ei insisi cit accepta si promoveaza ginduri si imagini colective.Cei care au o alta perceptie decit majoritatea,sunt tot prinsi in minte si isi creaza propriul egregor,cea ce duce la noi si noi separatii.Ce putem face?Sa stim a delimita clar mental ce ne apartine si ce nu,si mai ales ce tine de mentalul colectiv si ce tine de propria manifestare.In ciuda aparentelor,individualizarea nu creeaza separatie.
RăspundețiȘtergereSi cum anume putem detecta ce nu ne apartine? Uneori mi se pare ca suntem ca un fel de panza (individualitati care formeaza colectivul), o retea din care nu putem scapa de influentele exterioare...
RăspundețiȘtergereOamenii de felul asta isi cauta o identitate pentru ca, cu cea veche nu sunt multumiti. Inlocuiesc o identitate de separare, cu o alta identitate de separare care-i face sa se simta mai putin mizerabili in proprii lor ochi, si-i face sa se simta mai superior altora si problemelor lor. Este un mecanism de supravietuire prin cucerirea iluzorie a problemelor: daca sunt "spiritual" sau "altfel" decat ceilalti, sunt mai demn sa-mi duc viata aici, iar ceilalti sunt inapoiati si aiurea. Dar toti suntem Unul, asa-i ? ;)...
RăspundețiȘtergereE foarte simplu de delimitat,tot ce este traire si experienta proprie,nu este in nici un caz interpretare pur senzoriala.Cea ce vine din adincuri,din profunzime,din interior,nu are forma,este mai degraba senzatie decit imagine.Restul,tot cea ce cunoastem ca o suma de concepte exprimate in diverse forme,sunt interpretarii ale acelei senzatii profunde,emanatie a propriei identitati.De fapt la asta se rezuma intreaga experienta,unii traduc mai bine decit altii cea ce vine din profunzimea fiintei,altii au doar impresia ca traduc,si nimeni nu sta sa ii judece nici pe unii nici pe altii,doar ca faptele vorbesc.Atita timp cit afirmi ca esti cel care ajuta,care schimba,care stie si poate,dar ai si un interes material,moral sau de superioritate,faptele te contrazic.
RăspundețiȘtergere